de Man Vasc Iasmina, clasa a VII-a B
O seară liniștită, un apus hipnotizant de frumos, o muzică relaxantă… „Bucuriile vieții stau în lucruri mici”, cam clişeic, nu-i așa? Clişeic sau nu, ăsta e adevărul, fericirea noastră, a oamenilor, se rezumă, în final, la niște lucruri atât de simple și care sunt atât de aproape de noi, încât uneori parcă trecem pe lângă ele fără a le da vreo importanță și fără a realiza că cei mai frumoși oameni sunt acei care nu au nevoie de mult pentru a-şi păstra sufletul fericit.
Dar chiar și acești oameni, care par că nu se dau bătuți niciodată din calea lor spre fericire, chiar și ei au momente în care își pierd încrederea, în care tot ce pot sa vadă este partea goală a paharului. Şi ce fac atunci? Sau, mai bine zis, ce facem noi toți? Când parcă totul e negru în fața noastră, când pare că nu mai găsim nicio portiță de scăpare. Ei bine, această întrebare are un răspuns pe cât de simplu, pe atât de complicat, acela fiind – speranța. Dacă există un lucru de care avem nevoie pentru a supraviețui bătăliilor pe care ni le-aruncă viața, acesta este, cu siguranță, speranța. Speranța că, lucrurile bune și momentele frumoase ne vor găsi în curând, speranța că suntem mai puternici decât orice provocare aruncată, în fața noastră de către destin, și speranța că suntem exact acolo unde ar trebui să fim în acest moment, că vom avea ceva de învățat din această perioadă mai grea de timp.
Acum, probabil, cei care au citit ceea ce am scris mai sus și-au dat seama de unul dintre punctele pe care am vrut să le ating cu acest articol și anume această perioadă de pandemie globală , deși pot exista și alte cauze pentru care speranța ne poate fi aliat. Multe lucruri s-au schimbat din cauza acestui virus, dar noi trebuie să fim puternici și să ne gândim că vom trece peste cu bine.